Biserica Inaltari Domnului din Deč

Lacasul de cult este situat in localitatea Pećinci, districtul de Srem, ridicata in  1831, iar azi este considerata monument al culturii de o mare insemnatate.

Iconostasul biserici cu o nava a fost sculptat de catre Pavle Bošnjaković si Georgije Dević in 1834, iar pictura realizata de Konstantin Pantelić.

Crkva_Sv._Vaynesenja_u_Decu
Sursa

Familia de nobili Jagodić de Krnjača

Familia “Jagodics de Kernecs” (Cârniacia) conform unor constatari gresite ale profesorului Jovan Erdeljanović in cartea sa „Srbii din Banat“ scrie despre unele familii din Panciova: „…spahii din familia Jagodić, au avuti, multe mosii la K(e)rnjača din Varset, familie alcatuita din cinci frati, unii dintre ei s-au ocupat cu croitoria, iar altii cu comertul de sapun, toti s-au asezat la Pančevo venind dintr-un sat banatean, posibil din Kanak (Secanj)…Jagodićii s-au ocupat mai intai cu croitoria, iar apoi Jovanovicii (probabil o alta ramura a familiei), au devenit cofetari la Pančevo, s-au imbogatit din aceste afaceri, iar apoi au cumparat titluri nobiliare: Jagodići au avut in mosie Krnjača, iar Jovanovićii Poganis din apropiere de Timisoara.”

Mai recent, alti istorici sarbi sustin mult mai corect precum ca un apartenent al familiei, Spasoje Jagodić, comerciant din Panciova a primit titlul nobiliar  „Kernecsai“ pe 17 septembrie 1824, titlu declarat in districtul de Caras-Severin, deoarece acolo familia avea in posesie mosia Kernecsai, adica Cârnecia.

Am cercetat si intradevar in judetul Caras-Severin exista langa localitatea Ticvaniu Mare un domeniu pe nume Cârnecia (Cârnecea sat) denumire care dateaza de pe vremea ocupatiei Austro-Ungare (vezi si biografia de mai jos) si care era in posesia familiei Jagodics. Deasemenea este posibil ca Pogănişul din judetul Timis, afluent al raului Timis sa fi fost in proprietatea familiei Jovanovici, o alta ramura a Jagodicilor.

Personal consider ca aeasta familie este de origine morlaca din Lika (Dalmatia), stabiliti in Banat, dupa inabusirea rascoalei impotriva Republici Venetia, pusa la cale de catre preotul Petar Jagodić Kuridža, de la anul 1704, numita “Bukovička buna”.

Ramura familiei din Panciova

Petar Jagodić a fost fiul lui Spasoje Jagodić, nascut in 1800, la Pančevo. Scoala primara o face in localitatea natala, iar apoi studiaza filozofia la Pozun 1819-1820. Termina dreptul si avocatura in 1826, ajungand presedinte al jupaniei de Caras 1829. A devenit membru al academiei sarbe, a participat la soborul de la  Sremski Karlovac 1842. Avea in posesie mosii la Konak, fiul sau se numea Bogumil Jagodici. Petar moare in 1886.

Un alt frate a lui Petar, era Pavle Jagodić, care a ajuns consilier imperial, nascut in 1813 la Pančevo si decedat in 1895. Sotia sa se numea Regina Lazarević, cu care a avut-o de fica pe Maria, care s-a casatorit apoi cu un conte la Viena.

Konstantin Jagodić, avocat si comerciant este amintit la Pančevo intre anii 1837-1868. Ultimul membru al familiei din Panciova era Jovanka Jagodić, care a decedat in 1962.

Familia a avut in posesie castelul de la Stari Lec (Plandiste), care astazi se gaseste intr-o stare avansata de degradare si unde in perioada postbelica a fost deschisa o sectie de psihiatrie.

Jagodići_Coat_of_Arms
Sursa

Sursa doi

Sursa trei

Biografie:

– SZOEENYI BANSAG És, SZÖRÉNY VÁRMEGYE TÖRTÉNETE. PESTY FRIGYES, M. AKADÉMIAI RENDES TAG. KIADJA A M. TUD. AKADÉMIA TÖRTÉNELMI BIZOTTSÁGA. ELS KÖTET. BUDAPEST, 1S77. A M. T. AKADKMIA KÖNYVKIADÓ HIVATALA. (Az Ak.Kléiiiia óinik’tébou.)

Familia Dunđerski