Biserica Sfanta Treime din Gornji Milanovac

Este o ctitorie a cneazului Miloš Obrenović, iar constructia a inceput la anul  1860. Dupa moartea cneazului, biserica a fost zidita in continuare de fiul sau  Mihailo Obrenović.

Pentru ridicarea biserici a fost angajat cunoscutul constructor de origine aromana, Nastas Đorđević, care a mai construit si biserica Sfantul Arhanghel Gabriel din Aranđelovac.

Biserica are proportii armonioase, cu elemente decorative, in stil romano-bizantin.

Vechiul iconostas a fost realizat de Nikola Marković.

In interior sant pastrate relicvii ce dateaza de la anul 1815, de pe vremea celei de-a Doua rascoale sarbesti.

Sursa

Articol identic

Simeon Sima Milutinović Sarajlija

Sima (Sarajevo, 3 oct. 1791 – Belgrad, 30 decem. 1847), poet si invatator al lui  Petar II Petrović Njegoš.

S-a nascut in 1791 la Sarajevo, din familie de vlahi din tribul Drobnjak, casatorit cu Anđelija Srdanović, a carei frumusete era descrisa in multe cantece nationale.

Din cauza unei epidemi de ciuma, familia s-a refugiat la Zemun, unde Sima a facut scoala primara, iar gimnaziul la Szeged.

A calatorit foarte mult, in Bulgaria, Germania, Basarabia, Muntenegru. A luptat impreuna cu tatal sau in Prima rascoala sarba, apoi a lucrat ca invatator la mai multe scoli din tara.

Parintii sai s-au refugiat in Basarabia din cauza ca erau persecutati de Turci.

Se stinge din viata la Belgrad, fiind inmormantat la cimitirul de la Tašmajdan.

Cele mai cunoscute lucrari ale sale sant poeziile epice: “Serbijanka”, apoi  “Trojebratstvo”,i “Trojesestarstvo”, mai multe poezi lirice si doua carti de istorie.

In cinstea sa o strada din Belgrad poarta numele sau pseudonim „Čubro Čojković”, strada “Čubrina”.

Biografie: O cincarima de D-r D. J. POPOVIC

Sursa

Logofatul Spiridon Jovanović

Angajat al cneazului Miloš si primul invatator de la Nis al Cnezatului Sarb, abia eliberat de sub stapanirea Otomana.

A contribuit intr-o mare masura la dezvoltarea constiintei nationale si a limbi Sarbe, inca pana regiunea era sub stapanire Otomana.

Spiridon Jovanović s-a nascut in Banatul Romanesc, la Ciacova, atunci in cadrul Imperiului Austruac, unde a facut si scoala.

A lucrat in acelasi timp si ca invatator si cantaret la biserica. A cunoscut limba greaca si germana. Se presupune ca limba greaca a invatat-o la biserica greceasca din localitatea sa natala, Ciacova, pe care a fregventat-o si Dositej Obradović, nascut in aceiasi localitate.

In permanenta a tinut legaturi cu comerciantul Manojlo Stevanović din Belgrad si s-a intalnit adeseori cu cneazul Miloš Obrenović. Dupa eliberarea de sub Turci, se stabileste in Cnezatul Sarb si ajunge unul dintre logofetii cneazului Milos.

Spiridon Jovanović, a fost trimis de cneaz la Nis, pentru a organiza noul invatamant deorece din lipsa de scoli numarul de analfabeti in Serbia era foarte mare la acea vreme.

Adesea a ajuns in conflict cu mitropolitul grec Grigorie, acesta fiind sceptic in privinta lui Spiridon si i s-a opus crezand ca noul sistem scolar si predarea in limba sarba, va reprezenta un mare pericol pentru scoala teologica greceasca.

Din cauza conflictelor cu Grigorie, in 1838, pleaca la Paraćin, unde lucreaza ca invatator la vechea scoala din localitate, iar intre 1841 si 1843 la Veles  (Macedonia).

Dupa moartea mitropolitului Grigorie in octombrie 1842, noul vladica de Nis ajunge Venedict, care la cererea localnicilor permite intoarcerea in oras a lui Spiridon.

Jovanović a fost casatorit cu Neda, cu care la avut de fiu pe Stavre, iar nepotul sau Dušan Dimitrijević, ajunge ofiter de cavalerie la Niš.

Spiridon Jovanović moare pe la anul 1855 la Niš.

Dupa moartea lui Spiridon, loctiitorul sau ajunge Atanasije Petrović Tasa (aroman).

Sursa