Biserica Sfantul Gheorghe din Slavinja

Nu se stie cand a fost construita, dar pictura s-a realizat in 1844. Lacasul este intr-o stare de degradare accentuata, icoanele partial distruse si acoperisul ruinat.

In 1984 a fost declarata monument al culturii.

Lacasul este unul modest, absida si altar semicircular zidit din piatra decorativa.

Clopotnita ridicata deasupra usii de la intrare a fost zidita de fratii Đukmedži din  Samokov 1881 – cu siguranta ca este vorba de aromani, reprezentanti ai Scolii de Arta din Samokov-Bansko.

Iconostasul cu decoratiuni si reliefuri a fost realizat de Jovan Ikonopisac Samokovlija (Ioan Iconarul din Samokov).

In curtea biserici se gasesc cca 10 morminte si placi funerare ce dateaza de la anul 1852.

Црква_Светог_Ђорђа_Славиња
Sursa

Karátsonyi Guido

Contele Guido din familia Craciun (Pesta , 7 aug. 1817 – Buziás, 15 sept. 1885), mosier si politician, fiul cel mai mare al lui Lajos Karátsonyi si a contesei Alojzia Starhemberg.

In 1858 ajunge consilier al Camerei Regale, iar intre anii 1853/56 construieste Palatul Karátsonyi la Buda, care ramane in posesia sa pana la anul 1938, cand a fost demolat.

800px-thumbnail

În 1866 a fost ales membru al Parlamentului, a înființat o fundație de 40.000 de forinți pentru Academia Maghiară de Științe în diverse scopuri literare.

In 2018, post mortem, a fost ales cetatean de onoare in localitatea Solymár si Pilisvörösvár.

250px-Karácsonyi_Guido-1
Sursa

Manastirea Inaltari Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu din Veta

Este o manastire medievala ce apartine de eparhia de Niš, care conform traditiei a fost ridicata inca in perioada bizantina. Primele date scrise despre lacas dateaza din sec. 17, cand a fost renovata.

Biserica manastiri din satul Veta, are o infatisare simpla, nu poate fi clasificata vreunui stil arhitectural .

Complexul manastiri se gaseste situat in apropiere de drumul roman “Via Militaris”, care candva facea legatura dintre Europa si Asia Mica si in apropiere de actualul oras Dimitrovgrad.

Se considera ca manastirea a fost o ctitorie a familiei de nobili Mrnjavčević, iar renovarea din sec. 19 ar fi fost facuta de Hajduk Veljko.

Pe parcursul I Razboi Mondial, manastirea a fost jefuita de armata bulgara, iar pe vremea celui de-al II Razboi devastata.

Renovarea s-a facut in 1959, cu ajutorul localnicilor.

800px-Vetanski_manastir-1
Sursa