Dimitrie Eustatievici

Este autorul primei gramatici romanesti. Scrie carti de scoala si bisericesti. Are o contributie valoroasa in dezvoltarea invatamantului romanesc.

Se naste la Brasov in 1730, intr-o familie de macedoromani. Exista mai multe variante ale numelui sau: Eusthatiadis, Dumitru Eustatu, Dimitrie Evstatiev Brasoveanul, Dimitrie Statievici.

Tatal sau este Eustatie Grid (Gridovici) protopop in Scheii Brasovului, roman macedonean.

Urmeaza scoala de langa Biserica Sf. Nicolae din Schei.

La anul 1744, urmeaza Academia Teologica din Kiev, unde face studii umaniste si teologice.

In 1753, obtine doua atestate date de Academia din Kiev, iar apoi probabil a continuat studiile Moscova si in Germania la Halle.

In 1755 se intoarce in Brasov, intre anii 1755-1757, scrie Gramatica rumaneasca, care cuprinde si un mic tratat de versificatie. O termina la 1 septembrie 1757. In prefata o dedica domnului muntean Constantin Mavrocordat.

1762-1785 — Este secretar episcopal al Mitropoliei Ardealului.

1786 — Este director al Scolilor Nationale Neunite din Transilvania. In aceasta perioada se ocupa sa redacteze manuale, infiinteaza scoli la sate si orase, infiinteaza un curs de pregatire pedagogica.

1789 — Scrie Catehism mic sau scurta pravoslavnica marturisire a legii grecesti neunite, editat la Sibiu in romana, germana si sarba.

1790 — Scrie Dezvoaltele si talcuitele evanghelii a duminecilor, a sarbatorilor si a oarescarora zile.

1796 — Traduce si tipareste la Sibiu Alexandria viaţa lui Alexandru Macedon.

Moare la Brasov.

Eustatievici a devenit secretarul episcopului Dionisieje Novaković, care se cunostea cu pictorii Zaharie si Iacob Orfelin.

Era credincios în orientarea pro-sârbă și considera românismul ortodox o parte a „națiunii ilirice”. A tradus privilegiile sârbilor ortodocși si maghiari în română. În 1786,fost numit primul supraveghetor al școlilor ortodoxe din Transilvania. Din 1786 până în 1791 a predat cursuri de pregătire a profesorilor la Sibiu.

Multe dintre presupusele sale opere nu au supraviețuit în manuscrise.

Constantin Mavrocordat, Prințul Țării Românești, l-a însărcinat să scrie o gramatică românească pentru opera sa de traducere.

Evident, în detrimentul prințului, a fost primul care a făcut la Kiev limba latină și probabil la Moscova Academia slavo-greco-latină.

A scris peste 175 de pagini de gramatică română în 1757. Pentru aceasta, Antonio Catiforo a folosit ca model o gramatică greacă, publicată în 1734, la fel si Franz Josef Sulzer din Iasi.

Sursa

Sursa doi

Descarca articol PDF

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Brasov – Actualizat

Este situata pe strada “Bisericii Române” din oras, construita intre anii 1782-1783 in stil baroc, de catre comerciantul Ștefan Necula din Ioannina. Biserica este declarata monument al culturi, inregistrata cu numarul BV-II-aA-11336.

Pana la sfarsitul sec. 18, Romanii din Brasovul Vechi nu aveau biserica, astfel ca enoriasii trebuiau sa mearga cativa kilometri, pana la biserica Sfantul Nicolae, pictata de Grigorie (sau Gheorghe) Ranite, la anul 1738.

Prin decretul lui Iosif II de la 1781, a fost aprobata construirea biserici inchinate Maici Domnului, astfel ca zidirea lacasului de cult a inceput in octombrie 1782.

Costurile de zidire a lacasului au fost suportate de catre comerciantul de origine macedoromana Ștefan Necula din Ioannina, lucrarea fiind terminata pe 11 mai 1783, La acelasi an si strada a primit denumirea de “Aleia Biserici Vlahe”  (Wallachisches Kirchengasse) .

Sfintirea templului s-a facut in 1785 de catre episcopul Ghedeon Nichitici, iar de primul preot ales Bucur Crețu. Iconografia a fost realizata de fratii Grecu intre anii 1783-1790.

Iconostasul si icoanele au ars in mare parte in aprilie 1977, fiind repictate intre anii 1981-1982.

Clădirea își păstrează încă forma originală. Este construita din piatră și cărămidă, formata dintr-o nava rectagulara unita, cu absida circulara de la rasarit si cu pronaosul si tinda de la apus. Iconostasul este sculptat si decorat cu motive brancovenesti.

Aici  Ioan Bran de Lemeny (1811–1899), născut la Zarnesti, primul notar român, a organizat intalnirea de la Blaj. Aici au activat si jurnalistii Victor Braniște și profesorul Ioan Dariu.

Articolul vechi

Sursa