Frank de Tallovac, ban de Severin şi căpitan de Belgrad

Matija Talovac

Sau Talovec (lat. Mathkoni de Thallowcz, maghi. Tallóci Matkó; decedat 1445), a fost ban de Slavonia, (Croatia), intre 1435 – 1445.

De origine vlaha, din vechea familie Talovci, originari de pe insula Korčula. A fost cetatean al Republici Ragusa (Dubrovnik). Pana sa se stabileasca pe aceasta insula, familia a avut in stapanire in sec. 15, valea raului Cetine (Cetina), in apropiere de orasul Split din Dalmatia.

Fratele lui Matija (Matei), Petar (Petru), a fost ban de Dalmatia (1438-1453), iar cel de-al doilea frate, Franjo (sau Frank), a ajuns ban de Severin, jupan de Timis si capitan al Belgradului.

Fratii Talovac au devenit printre cei mai importanti dregatori si boieri din Regatul Maghiar. Au avut in stapanire regiunea intre Belgrad si pana la Senj, Drava si  Neretva. Matija la avut de stapan pe despotul “sarb” Stefan Lazarević, fiul lui Lazar Hrebelean, inainde ca sa ajunga ban de Croatia in 1435. Fratii sai, Jovan si Franjo l-au urmat ajungand castelani ai cetati Belgrad, apoi de Kovin, in slujba regelui Sigismund al Ungariei si Croatiei

Matija a fost apoi ales si de conducator al episcopiei de Zagreb 1433, iar in cele din urma, in 1435, ban de Slavonia.

Pe vremea sa Turcii au inceut sa atace Slavonia si Croatia. Moare in 1445.

Doczy-5
Stema familiei macedoromane Dóczy

…<<Anunţă locuitorii şi iobagii din Perlek, Chyktew, Bačko Petrovo Selo, Čurug, Wyfalw, Zenthkyral şi Endrewd că regele Vladislav a dat cetatea Novi Bečej şi localităţile amintite ca honor lui Matko de Tallovac, banul Croaţiei şi Slavoniei. În consecinţă îi înştinţează că trebuie să se supună noilor oficiali Mihai Doczy şi Ştefan Horvat, familiarii săi.>> / Biografie: CÂTEVA DOCUMENTE PRIVIND COMITATUL TORONTAL ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XV-LEA, Adrian Magina

Din cele expuse rezulta o legatura de rudenie intre familia de vlahi Talovci si banii de Croatia si familiile Doczy, mosieri, care printre altele detineau mosia Macedonia din judetul Timis, precum si familia Horvat, tot de origine armano-vlaha, a caror urmasi erau si ei bani de Craiova – Ilie Ştirbei, fiul lui Constantin Ştirbei (vezi art.anterior)

 …<<Dancs de Macedonia (rămasă pe domeniul familial din Macedonia) și ramura Peterfi de Macedonia… Ladislau Doczy, ban al Severinului între anii 1459–1460…>> / Biografie: ANALELE BANATULUI ,Serie noua, ARHEOLOGIE ISTORIE XVIII, 2001, EDITURA MEGA, Cluj-Napoca, 2010

 …<< Parohia Macedonia a fost înscrisă în listele papale din anul 1334, din decanatul dintre cele două râuri Timiş (DIR, C, XIV, III, p. 241). Preotul Nicolae din Macedonia apare numai în înscrisurile din anul 1334. Aşezarea, situată pe malul Timişului, a fost o stăpânire a lui Danciu de Macedonia în a doua jumătate a secolului al XV-lea…>> / Biografie: DUMITRU ŢEICU, GEOGRAFIA CLEZIASTICĂ A BANATULUI MEDIEVAL, Timişoara 2007.

b03e6eac9d313780e020d3852f8e2dd7_1
Mormântul familiei Dóczy

Sursa

Vezi si articolul precedent

5 răspunsuri

  1. […] Frank de Tallovac, ban de Severin şi căpitan de Belgrad […]

  2. […] fratilor Czibak Ferenc si János. La începutul secolului al XVI-lea este în posesia lui Dóczy Ferenc, ca în anul 1557 sã ajungã în mîinile familiilor Varga si Jugay, pe care îi urmeazã, […]

  3. […] a fost construit de catre fratii Horvat in 1387, cu aprobarea regelui Tvrtko I. Familia Horvat este amintita si la anul 1708 in Valahia, din care isi tragea originea marele ban de Craiova, Ilie […]

  4. […] familii care au mai primit titluri de nobili in sec. 18, mai erau: Horvat, Barić, Šomošić, Alaga, Ivanić, Stipanović, Bukvić, Vojnić, Piuković, Pilasanović, […]

  5. […] pe mai multe domenii din Banat. În anul 1492 se găsea în posesia familiei nobiliare Doczi (Dóczy), fiind menționat cu denumirea de „Lucarovez” într-un act de hotărnicie din anul […]

Lasă un comentariu